O nouă lege adoptată în Ucraina a stârnit controverse grave, punând sub semnul întrebării angajamentul țării față de democrație și lupta anticorupție. Textul normativ, promulgat rapid de președintele Volodimir Zelenski, aduce Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Special Anticorupție (SAP) sub controlul procurorului general, o funcție criticată pentru lipsa de independență față de puterea politică.
Decizia a fost luată într-un context în care agențiile anticorupție investigau membri influenți ai partidului de guvernământ, inclusiv apropiați ai președintelui. Criticii susțin că această reformă juridică subminează principiile fundamentale pe care s-au construit instituțiile de combatere a corupției după Revoluția EuroMaidan din 2013-2014.
„Este un pas periculos către concentrarea puterii. O anchetă poate fi oprită la un simplu semnal din partea autorităților”, se remarcă într-o analiză ascuțită. Momentul adoptării legii este considerat suspect, venind imediat după ce un activist anticorupție, critic al lui Zelenski, a fost implicat într-un dosar penal controversat.
Instituțiile afectate au fost create ca urmare a sacrificiilor protestatarilor care au murit pentru o Ucraină mai transparentă. Acum, în condițiile legii marțiale, unde alegerile sunt suspendate și protestele sunt greu de organizat, riscul de erodare a democrației crește.
Occidentul este văzut ca singura forță externă care ar putea exercita presiuni pentru menținerea standardelor democratice în Ucraina. Cu toate acestea, sprijinul pentru Kiev în războiul cu Rusia a făcut ca critica la adresa reformelor să fie mai puțin vocală.
„Supraviețuirea Ucrainei rămâne esențială, dar sprijinul internațional nu poate ignora riscul autoritarismului”, se precizează. Fără reacții ferme, se teme că următoarea țintă ar putea fi presa independentă.
Întrebarea care rămâne este dacă aliații Ucrainei vor acționa pentru protejarea democrației sau vor alege să închidă ochii în numele stabilității pe termen scurt.
