Guvernatorul Băncii Naționale a României a oferit explicații clare cu privire la motivul pentru care țara noastră nu a adoptat încă moneda unică europeană. Potrivit acestuia, renunțarea la un obiectiv fiscal-bugetar a reprezentat punctul de cotitură care a întârziat intrarea în zona euro. Decizia a fost una politică, iar aproape toate partidele și guvernele de după 2015 au ales să nu mai respecte ținta stabilită inițial.
În perioada 2013-2015, România îndeplinea condițiile necesare pentru trecerea la euro, iar chiar fusese stabilită o dată țintă. Cu toate acestea, s-a considerat că datoria publică era prea scăzută și că există spațiu pentru stimulente fiscale, ceea ce a condus la abandonarea eforturilor de convergență. Până în 2018, au existat comitete dedicate pregătirii adoptării monedei euro, inclusiv unul tehnic care se ocupa de introducerea și distribuirea numerarului. Însă, odată cu renunțarea la aceste structuri, procesul a fost practic înghețat.
Din punct de vedere al viitorului, perspectiva nu pare îmbucurătoare pe termen scurt. Corecția fiscală necesară ar putea dura între 5 și 7 ani, iar analiștii financiari estimează că România ar putea adera la zona euro abia în 2035. Există chiar și opinii conform cărora țara noastră nu va adopta niciodată moneda unică.
În contrast, Bulgaria, care a aderat la UE în același an cu România și a parcurs un drum similar în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare și integrarea în Schengen, va intra în zona euro de la 1 ianuarie 2026. Diferențele dintre cele două țări subliniază deciziile politice și prioritățile diferite ale autorităților române.
