Conform unei analize recente, inflația ar putea atinge 7,5% până în decembrie, sub impulsul măsurilor fiscale adoptate la începutul lunii august. Creșterea taxelor pe valoarea adăugată și a accizelor a generat incertitudini privind evoluția prețurilor, iar Băncii Naționale a României i se recomandă să mențină politicile monetare actuale cel puțin până în primul trimestru al anului 2026.
Prognozele anterioare au fost depășite, iar creșterea prețurilor la energie, după expirarea plafonării, s-a dovedit mai pronunțată decât se anticipa. Acest context fiscal ar putea, totuși, atenua presiunile asupra leului și oferi BNR mai mult spațiu de manevră pentru viitoare reduceri ale dobânzilor.
În fața unei inflații ridicate, puterea de cumpărare se diminuează, iar economiile și veniturile nesalariaților devin vulnerabile. Produsele de primă necesitate, de la alimente la utilități, devin mai scumpe, iar impactul asupra bugetelor familiilor este semnificativ.
Pentru a naviga eficient într-un astfel de mediu economic, experții recomandă câteva strategii practice:
1. Limitează numerarul neinvestit. Banii lichizi își pierd valoarea rapid în perioade de inflație ridicată.
2. Optează pentru depozite sau conturi de economii cu dobânzi competitive, care să compenseze parțial deprecierea monetară.
3. Investește în acțiuni ale companiilor din sectoare rezistente, precum energie, utilități sau sănătate, care își pot transfera mai ușor costurile în preț.
4. Diversifică prin active precum aurul sau alte mărfuri cu valoare de refugiu.
5. Evită îndatorarea pe termen lung cu dobânzi variabile, care pot crește neașteptat.
Prin adoptarea unor astfel de măsuri, investitorii și persoanele fizice își pot proteja averea și pot menține, sau chiar consolida, puterea de cumpărare pe termen lung. Este esențială reevaluarea periodică a portofoliului pentru a răspunde la dinamica pieței.
