În cercurile politice se discută variante privind modul de adoptare a proiectului de lege care revizuiește sistemul de pensii pentru magistrați. Potrivit unor surse, există posibilitatea ca textul să fie votat ca lege separată, fără a fi inclus în pachetul fiscal pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament.
Aceste dezbateri au loc în contextul în care magistrații protestează de două zile consecutiv, nemulțumiți de propunerile privind majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și de condițiile de eligibilitate.
Liderii coaliției au ținut mai multe ședințe de lucru în ultimele zile, iar calendarul inițial pentru asumarea răspunderii guvernamentale a fost amânat. Dacă negocierile evoluează conform planului, premierul ar putea prezenta măsurile în Parlament luni, 1 septembrie.
Proiectul, lansat în dezbatere publică la mijlocul lunii august, prevede că vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani, iar pensia nu va putea depăși 70% din ultimul venit net. De asemenea, se introduce o perioadă de tranziție de 10 ani, cu ajustări anuale progresive până în 2036.
Magistrații care doresc pensionarea anticipată vor putea beneficia de această posibilitate doar după împlinirea a 35 de ani de vechime, cu condiția acceptării unei penalizări anuale de 2% până la vârsta legală.
Un aspect notabil este faptul că propunerile nu se aplică judecătorilor Curții Constituționale, deoarece statutul acestora este reglementat prin legislație separată.
Reforma ar intra în vigoare la 1 octombrie 2025, iar până atunci, dezbaterile politice și protestele din sistemul juridic sunt anticipate a continua.
