Guvernul rus a anunțat intenția de a se retrage din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a pedepselor inumane, un acord pe care l-a semnat în 1996. Decizia, care trebuie aprobată de președintele Vladimir Putin și ratificată de parlament, a stârnit reacții imediate din partea Ucrainei.
Autoritățile de la Kiev au catalogat demersul drept o recunoaștere tacită a practicilor ilegale desfășurate de Moscova. Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe ucrainean a susținut că acest pas confirmă utilizarea sistemată a torturii și încercările de a evita răspunderea pentru încălcări grave ale drepturilor omului.
Deși Moscova a negat în mod constant acuzațiile de brutalități comise în timpul conflictului, organizații internaționale au adus dovezi consistente privind tratamentele inumane aplicate prizonierilor și civililor. În martie, o comisie ONU a descris utilizarea pe scară largă a disparițiilor forțate și a torturii ca fiind crime împotriva umanității.
Presiunea asupra Rusiei crește și din partea altor foruri internaționale. Peste 40 de state membre ale OSCE, conduse de Țările de Jos, au cerut demult deschiderea unei anchete independente privind maltratarea soldaților ucraineni capturați.
În plus, există semnale alarmante cu privire la violența sexuală în conflict, care ar putea determina includerea armatei ruse pe o listă neagră a ONU alături de alte grupări acuzate de similare abuzuri.
Retragerea din tratatul anti-tortură pare a consolida imaginea unei Rusiei izolate și care caută să se sustragă de la standardele internaționale.
