Economiști avertizează că România se află la limita unei perioade de stagflație, o situație economică complexă și periculoasă care combină inflație ridicată cu stagnare sau chiar contracție economică. Probabilitatea intrării în recesiune în acest an este evaluată ca fiind foarte mare.
Datele economice recente indică o creștere a Produsului Intern Brut de doar 0,3% în al doilea trimestru, o cifră care se încadrează în marja de eroare statistică. Fără revizuirea în jos a estimărilor anterioare, economia românească ar fi înregistrat deja o contracție. Acest fapt sugerează că suntem deja în pragul recesiunii.
Perspectivele pentru restul anului nu sunt optimiste. Măsurile de majorare a fiscalității vor reduce cererea de consum, care reprezintă componenta principală a PIB-ului. În același timp, inflația continuă să crească, așteptându-se să atingă cifre cu două digituri în luna august.
Deficitul bugetar, considerat nesustenabil pentru următorii 2-3 ani, contribuie la presiunile inflaționiste prin emisiunea de datorie publică. Ajustările fiscale necesare vor genera un impuls economic negativ, iar menținerea deficitului de cont curent va continua să pună presiune depreciativă asupra monedei naționale.
Pe plan social, stagflația are efecte devastatoare asupra populației. Creșterea prețurilor erodează puterea de cumpărare, iar salariile nu reușesc să țină pasul cu inflația. În același timp, firmele reduc angajările sau apelează la concedieri, crescând riscul de șomaj.
Familiile se confruntă cu dileme dificile: renunțarea la cheltuieli esențiale, îngreunarea accesului la credite din cauza dobânzilor ridicate și diminuarea economiilor personale sub impactul inflației. Antreprenorii se confruntă cu costuri în creștere și cerere în scădere, iar persoanele cu venituri fixe văd puterea de cumpărare reducându-se lunar.
Combaterea stagflației reprezintă o provocare majoră pentru autorități. Politicile de reducere a inflației prin creșterea dobânzilor sau reducerea cheltuielilor publice pot agrava contracția economică. Pe de altă parte, stimularea economiei ar putea amplifica presiunile inflaționiste.
Semnalele din ultimul trimestru al anului indică o agravare a tendințelor negative, cu consum și investiții în frână. Situația actuală este rezultatul unor politici fiscale prociclice și, în unele cazuri, iresponsabile din anii anteriori.
În acest context, populația și mediul de afaceri se pregătesc pentru o perioadă economică dificilă, marcată de incertitudine și presiuni financiare crescute.
