În ultimii cinci ani, în mai multe comune din România, natalitatea a scăzut dramatic, iar numărul nașterilor a devenit aproape simbolic. Localități precum Ceru-Băcăinți (județul Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (Hunedoara) au înregistrat doar trei veniri pe lume în acest interval. Fenomenul nu este izolat, ci reflectă o tendință națională alarmantă.
Datele statistice confirmă o scădere constantă a numărului de nașteri. În anul 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nou-născuți, cel mai mic număr din ultimele decenii. Pentru comparație, în anii ’60, cifrele erau semnificativ mai mari, iar declinul de astăzi ridică semne de întrebare privind viitorul demografic al țării.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că generația din anii ’60 a fost ultima care a asigurat înlocuirea populației. De atunci, fiecare generație ulterioară a avut un număr mai mic de descendenți, iar acest trend continuă și se amplifică.
Printre factorii care influențează această situație se numără schimbările sociale și economice. Multe cupluri aleg să amâne sau să renunțe la ideea de a avea copii din cauza incertitudinii financiare, a priorităților legate de carieră și a costurilor tot mai mari asociate creșterii copiilor. De asemenea, urbanizarea și accesul la educație au contribuit la scăderea fertilității.
Consecințele acestui declin demografic sunt multiple. În viitor, se preconizează o scădere a numărului de elevi, reducerea personalului didactic și impacte economice semnificative în sectoare precum cel al jucăriilor sau al materialelor educaționale.
În ciuda unor măsuri guvernamentale, cum ar fi alocațiile pentru copii, studiile arată că acestea nu au un impact major asupra ratei natalității. Decizia de a avea copii rămâne una profund personală, influențată atât de factori economici, cât și de experiențe istorice și culturale.
Astfel, viitorul demografic al României pare a fi una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI, iar semnalele de alarmă devin din ce în ce mai clare.
