Începând din anul următor și până în 2030, peste 600 de români vor ajunge zilnic la vârsta standard de pensionare, conform unor estimări bazate pe cifrele Institutului Național de Statistică. Acest lucru înseamnă că, în medie, un nou pensionar va apărea la fiecare două minute.
În prezent, există deja peste 770.000 de persoane care percep pensii și au sub 65 de ani, un număr mai mare decât populația întregului județ Iași. Bucureștiul se situează pe primul loc, cu peste 133.000 de astfel de cazuri, urmat de județele Cluj și Prahova. În Capitală și Prahova, aproximativ 27% dintre locuitori sunt pensionari, iar în Cluj, unul din patru cetățeni se bucură de acest statut.
Trebuie menționat că termenul de „pensionar” nu se referă doar la cei care au atins vârsta legală de pensionare, ci include și persoanele care au părăsit activitatea mai devreme din motive de sănătate, au optat pentru pensionare anticipată sau provin din domenii cu regim special de muncă. Astfel, grupul celor care primesc pensii este semnificativ mai larg decât cel al persoanelor care au împlinit vârsta standard.
În unele județe, precum Giurgiu și Ilfov, se înregistrează valori negative, ceea ce indică faptul că un număr semnificativ de persoane peste 65 de ani continuă să activeze profesional. Una dintre cauze este dificultatea de a menține un nivel decent de trai doar din pensia de stat.
În contextul inflației, puterea de cumpărare se erodează constant. La o rată anuală de 3%, suma necesară pentru a menține același nivel de trai se dublează în aproximativ 24 de ani. De exemplu, dacă astăzi se cheltuiesc 72.000 de lei pe an, peste un sfert de veac va fi nevoie de aproximativ 150.000 de lei pentru același mod de viață. Iar la o inflație de 6%, veniturile necesare se dublează la fiecare 12 ani.
Comparativ cu alte state din regiune, România are un număr semnificativ mai mare de pensionari sub 65 de ani decât Ungaria (circa 400.000) sau Bulgaria (aproximativ 350.000). Țara noastră se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește durata medie a vieții profesionale, o schimbare majoră față de situația de acum 20 de ani, când românii lucrau printre cele mai multe din continent.
Pe fondul îmbătrânirii demografice, multe state europene analizează posibilitatea majorării vârstei de pensionare. În unele județe românești, proporția pensionarilor depășește chiar și cea a Japoniei, una dintre cele mai îmbătrânite națiuni din lume.
