Indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat o scădere semnificativă în iunie, reflectând un risc crescut de recesiune, conform analiștilor financiari. Această tendință este alimentată de incertitudinile fiscale și de presiunile inflaționiste, care ar putea avea efecte negative asupra economiei în lunile următoare.
O recesiune, definită prin scăderea PIB-ului timp de minimum două trimestre consecutive, ar putea fi declanșată de politicile fiscale pro-ciclice din ultimii ani. „Combinația dintre o posibilă recesiune și creșterea inflației datorită măsurilor fiscale este una extrem de nefavorabilă”, subliniază un reprezentant al sectorului financiar.
Scăderea încrederii și impactul asupra economiei
Indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut cu aproape 15 puncte, ajungând la 29,9 puncte, nivel care sugerează o contracție economică. Atât anticipațiile, cât și evaluarea condițiilor curente au înregistrat scăderi bruște, semnalând o lipsă de optimism în rândul investitorilor.
Inflația pe un orizont de 12 luni este estimată la 5,35%, în creștere față de luna precedentă. În plus, majoritatea participanților la sondaj (82%) prevăd o depreciere a leului față de euro în următoarea perioadă. Cursul mediu anticipat pentru șase luni este de 5,0961 lei/euro, iar pentru 12 luni – 5,1453 lei/euro.
Ce se întâmplă cu piața imobiliară?
Piața rezidențială ar putea înregistra o stagnare sau chiar o scădere a prețurilor, conform majorității experților. Astfel, 52% dintre respondenți estimează că prețurile vor rămâne la nivelul actual, în timp ce 35% cred că vor scădea. Mai mult, 65% consideră că prețurile imobiliare sunt în prezent supraevaluate.
Perspective bugetare și riscul de retrogradare
Deficitul bugetar pentru 2025 este estimat la 7,5% din PIB, iar creșterea economică ar putea fi de doar 0,9%, cu posibilitatea unei intrări în recesiune. Datoria publică ar putea ajunge la 60% din PIB în următorul an.
În ceea ce privește ratingul de investiții, 88% dintre experți cred că România va rămâne în categoria recomandată, în timp ce 11% anticipează o retrogradare la statutul de „junk”. O perspectivă negativă crește riscul de retrogradare, mai ales pentru țările cu ratinguri mai slabe.
În concluzie, economia românească se confruntă cu provocări semnificative, iar evoluția prețurilor, a monedei și a pieței imobiliare va depinde în mare măsură de deciziile fiscale viitoare.
