În martie 2018, Robert Lighthizer, reprezentantul comercial al Statelor Unite în administrația Trump, a publicat un raport care evidenția practicile economice considerate necinstite ale Chinei. Conform documentului, Beijingul și-ar consolida poziția economică prin utilizarea tehnologiei și a proprietății intelectuale preluate de la firmele americane.
Problemele semnalate acopereau multiple sectoare, de la industria auto și producătorii de oțel până la agricultură și fabricanții de mobilă. Însă domeniul tehnologic a rămas în centrul atenției, fiind considerat esențial pentru supremația globală. Raportul sublinia că dominarea tehnologică ar permite Chinei să devină mai puternică din punct de vedere economic, militar și diplomatic.
Una dintre primele acțiuni ale administrației Trump a vizat rețelele 5G și implicarea companiei Huawei. Inițiativa, condusă de Robert Spalding de la Consiliul de Securitate Națională, propunea izolarea tehnologiei chinezești din infrastructura americană. Însă proiectul a întâmpinat rezistență imediată din partea marilor operatori de telecomunicații, care deja evitaseră echipamentele Huawei și ZTE din motive de securitate.
Un raport din 2012 al Comitetului de Informații al Camerei Reprezentanților exprimase îngrijorări cu privire la posibila influență a statului chinez asupra acestor firme. Cu toate acestea, echipamentul Huawei oferea performanțe superioare la prețuri cu 30% mai mici, ceea ce crea presiuni economice considerabile.
Spalding a propus ca guvernul federal să achiziționeze direct echipamentele 5G, garantând absența componentelor chinezești, și să le închirieze ulterior operatorilor. Ideea a fost percepută ca un pas către naționalizare, stârnind reacții puternice din partea pieței. În scurt timp, inițiativa a fost abandonată, iar Spalding și-a încheiat activitatea în administrație.
În același context, ZTE, un alt gigant chinez al telecomunicațiilor, se confrunta cu propriile probleme. Compania fusese acuzată că a încălcat sancțiunile împotriva Iranului prin vânzarea de tehnologie americană. Ca răspuns, Departamentul de Comerț al SUA a emis un ordin care restrângea accesul ZTE la componentele americane, esențiale pentru activitatea sa.
Măsura a avut impact imediat. ZTE a anunțat închiderea operațiunilor principale, iar acțiunile sale au fost suspendate la bursă. În mai puțin de o lună, al doilea mare producător chinez de echipamente de telecomunicații era pe cale să dispară.
În acest moment, președintele chinez Xi Jinping a intervenit personal. Printr-un apel telefonic către omologul său american, l-a rugat să acorde firmei o șansă de redresare. Trump a acceptat, motivând decizia prin preocuparea față de locurile de muncă afectate din China.
Ulterior, Departamentul de Comerț a renegociat amenda plătită de ZTE, care a inclus o penalitate suplimentară de un miliard de dolari. Compania și-a reluat activitatea în curând, dar incidentul a demonstrat vulnerabilitatea companiilor chineze în fața deciziilor americane.
Analiștii apreciază că decizia lui Trump a fost motivată și de dorința de a obține un acord comercial favorabil cu Beijingul. Congresul a încercat, fără succes, să contramandeze decizia președintelui prin mijloace legislative.
Acest episod a marcat un moment semnificativ în relațiile economice dintre cele două puteri, ilustrând cum considerentele geopolitice și comerciale pot schimba soarta unei companii globale.
