Atacuri recente îndreptate față de autonomia instituțiilor financiare ridică semne de întrebare grave cu privire la stabilitatea economică. Fostul secretar al Trezoreriei SUA avertizează că tentativele de a subordona băncile centrale voinței politice reprezintă un pericol major, nu doar pentru țara respectivă, ci și pentru echilibrul financiar global.
În Statele Unite, un fost președinte a declarat public că a „demis” un membru al consiliului Federal Reserve pe motiv că acesta nu i s-a aliniat. Această afirmație este nu doar contrară legii, care prevede mandate fixe pentru a asigura independența deciziilor, ci și un periculos precedent. Scopul pare a fi intimidarea și alinierea forțată a politicii monetare la interese particulare.
Problema nu este nouă. Istoria economică a înregistrat numeroase cazuri în care puterea politică a încercat să controleze băncile centrale, cu rezultate dezastruoase. Hyperinflația din Germania anilor ’20, crizele din America Latină sau experiența Ungariei postbelice sunt doar câteva exemple. Modelul se repetă: sub presiune, banca centrală își pierde capacitatea de a controla inflația, iar moneda se destabilizează.
În cazul de față, se suspectează că motivul real al atacului este dorința de a reduce dobânzile, pentru a ușura plata datoriilor guvernamentale. Pe termen scurt, astfel de măsuri pot părea benefice, dar pe termen lung ele distrug credibilitatea financiară. Investitorii străini își pot retrage capitalul, iar moneda poate pierde statutul de referință globală.
Independența băncii centrale nu este un lux tehnocratic, ci o condiție esențială pentru prosperitate. Atunci când această autonomie este erodată, urmează inevitabil instabilitate, scădere economică și pierdere de încredere.
Este imperativ ca autoritățile, sistemul juridic și comunitatea financiară să ia poziție fermă împotriva oricăror încercări de a politiza instituțiile monetare. Protejarea independenței lor nu este doar o problemă tehnică, ci o condiție vitală pentru viitorul economic al oricărei națiuni.
