În fiecare lună, angajați ai Institutului Național de Statistică (INS) își desfășoară misiunea de a colecta prețuri din magazinele din întreaga țară. Aceștia nu sunt simpli cumpărători, ci specialiști care contribuie la calcularea unuia dintre cei mai urmăriți indicatori economici: indicele prețurilor de consum, cunoscut sub denumirea de inflație. Însă metodologia folosită pentru măsurarea acestui indicator ar putea fi depășită, potrivit unor experți.
Lumea economică s-a schimbat radical față de perioada în care au fost elaborate metodele statistice actuale. Consumatorii nu mai achiziționează aceleași produse, iar tehnologia a transformat fundamental modul în care trăim și cheltuim. Apariția dispozitivelor inteligente, a serviciilor digitale și a produsor care oferă experiențe integrate rather than simple bunuri fizice ridică întrebări semnificative despre modul în care evaluăm evoluția prețurilor.
Problema devine și mai complexă atunci când vorbim despre produse care se îmbunătățesc constant. Cum putem compara prețul unui smartphone modern cu cel al unui telefon mobil de acum zece ani, când funcționalitățile sunt fundamental diferite? Sau cum evaluăm corect valoarea unei mașini echipate cu tehnologii avansate față de un model vechi? Aceste dileme nu sunt doar teoretice – ele afectează modul în care înțelegem evoluția economică reală.
În ultimii ani, au apărut studii care sugerează că instrumentele statistice tradiționale ar putea subestima progresul economic real. Unele analize indică faptul că actualele metode de măsurare a inflației ar putea supraestima creșterea prețurilor, ceea ce înseamnă că am putea percepe incorect ritmul de dezvoltare al economiei.
Mai mult, inflația nu este resimțită uniform de toți cetățenii. Persoanele cu venituri diferite au structuri de cheltuieli distincte, iar evoluția prețurilor la anumite categorii de produse sau servicii îi afectează diferit. Acest aspect este cu atât mai relevant în contextul creșterii disparităților economice și al schimbărilor tehnologice accelerate.
În fața acestor provocări, experții propun reconsiderarea modului în care colectăm și interpretăm datele economice. Utilizarea surselor alternative de informații, cum ar fi datele din căutările online sau indicatorii în timp real, ar putea oferi o imagine mai exactă a dinamici economice actuale.
Această dezbatere nu este doar teoretică – are implicații practice profunde. Politicile economice, deciziile de investiții și înțelegerea publică a situației economice depind de acuratețea indicatorilor pe care îi utilizăm. Într-o lume în continuă transformare, și instrumentele noastre de măsură trebuie să evolueze.
