O modificare legislativă programată pentru anul 2026 va crește capitalul social minimal de la 200 de lei la 8.000 de lei, schimbând semnificativ peisajul antreprenorial din România. Această decizie a stârnit reacții puternice în rândul micilor investitori, mulți dintre ei considerând că măsura va descuraja inițiativa privată tocmai atunci când economia are nevoie de inovație și flexibilitate.
Până acum, intrarea pe piața afacerilor a fost relativ accesibilă, însă noul prag transformă demararea unei firme într-o provocare financiară considerabilă. Potențialii antreprenori se confruntă cu necesitatea de a aloca o sumă substanțială care altfel ar putea fi direcționată către investiții în echipamente, promovare sau formare profesională. Criticii susțin că această obligație va afecta în special persoanele cu idei valoroase, dar cu resurse limitate.
Deși autoritățile argumentează că obiectivul este de a consolida responsabilitatea fiscală și de a reduce numărul firmelor inactive, unii specialiști avertizează că impactul va fi resimțit mai ales de afacerile incipiente. Soluțiile propuse vizează mai degrabă crearea unui mediu stabil, accesul la educație antreprenorială și facilitarea finanțării.
Pe de altă parte, există și voci care susțin măsura, considerând că un capital social mai consistent poate contribui la maturizarea pieței și la eliminarea unor practici neserioase. Aceștia subliniază că suma nu este blocată definitiv și poate fi utilizată ulterior în derularea afacerii.
În contextul unei tensiuni economice generale, mulți antreprenori se confruntă deja cu creșteri de taxe și o legislație instabilă. Sondaje recente indică faptul că majoritatea afacerilor mici se află într-un continuu con de incertitudine, iar decizia privind capitalul social minimal riscă să amplifice această stare.
Astfel, dezbaterea rămâne deschisă: este vorba despre o măsură de responsabilizare sau despre un obstacol în calea antreprenoriatului autentic? Impactul asupra economiei românești va deveni evident abia după implementare.
