Încrederea populației în banca centrală variază semnificativ de la o țară la alta în Europa Centrală și de Sud-Est, iar România se situează printre statele cu cele mai scăzute niveluri. Potrivit unui studiu recent, albanezii și bulgarii dețin cea mai mare încredere în autoritățile monetare naționale, în timp ce românii, bosniacii și maghiarii se află la polul opus.
Analiza evidențiază faptul că încrederea scade odată cu vârsta și cu nivelul veniturilor. Persoanele mai în vârstă și cele cu venituri modeste se arată mai puțin încrezătoare în capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini mandatul.
Factorii care influențează încrederea sunt complecși și nu se reduc doar la evoluția inflației. Crizele economice, de exemplu, au un impact mult mai puternic asupra percepției publice. De asemenea, se remarcă faptul că este mai ușor de deteriorat încrederea decât de recâștigat-o.
În cazul Albaniei, considerată un model pozitiv, succesul se datorează mai multor elemente-cheie: independență instituțională robustă, politică monetară eficientă, comunicare transparentă și un istoric de stabilitate financiară. Transparența și dialogul constant cu cetățenii au fost esențiale pentru construirea credibilității.
Băncile centrale pot lua măsuri pentru a-și consolida încrederea publică. Printre cele mai importante se numără îndeplinirea mandatului de stabilizare a prețurilor, îmbunătățirea comunicării și promovarea educației financiare. Cu toate acestea, actuala perioadă este plină de provocări: polarizarea social-politică, răspândirea informațiilor false și influența rețelelor sociale pot submina eforturile autorităților.
Pe măsură ce cetățenii devin mai informați cu privire la rolul și funcțiile băncii centrale, crește și potențialul de a construi încredere pe termen lung.
