PSD boicotează ședințele de coaliție după ce USR refuză să participe la funeraliile lui Ion Iliescu

Partidul Social Democrat a anunțat că nu va mai lua parte la ședințele coaliției de guvernare ca semn de protest față de atitudinea USR, pe care o consideră lipsită de respect față de memoria primului președinte al României postcomuniste. Decizia a fost motivată prin refuzul formațiunii conduse de Dominic Fritz de a participa la ceremonielle funerare organizate în onoarea lui Ion Iliescu.

Conform unor surse din interiorul partidului, social-democrații nu vor mai participa la reuniunile de guvernare până când USR nu va demonstra „maturitate politică” și nu își va revizui poziția. Anunțul a fost făcut public și de către președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a confirmat decizia de boicot pe rețelele de socializare.

Disensiunea politică a apărut după ce USR a anunțat că nu va fi prezent la funeraliile de stat ale fostului șef al statului, invocând respectul față de victimele Revoluției din 1989 și ale mineriadelor. Formațiunea a propus, de asemenea, să nu se declare doliu național, însă guvernul a decis în sens contrar.

Ceremoniile funerare au început miercuri dimineața, când sicriul fostului președinte a fost transportat de la spitalul unde a decedat spre Palatul Cotroceni. Trupul neînsuflețit a fost depus în Sala Unirii, unde a rămas în catafalc pentru a permite cetățenilor să își exprime condoleanțele. Accesul publicului a fost permis între orele 13:00 și 18:00, iar în fața clădirii a fost amenajat un spațiu special pentru depunerea de flori și lumânări.

Programul funerar a inclus și slujbe religioase, precum și o gardă de onoare asigurată de Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Înmormântarea propriu-zisă va avea loc joi, 7 august, la Cimitirul Ghencea 3, într-o ceremonie militară restricționată la membrii familiei și persoanele apropiate. Această zi a fost declarată oficial zi de doliu național.

Ion Iliescu a încetat din viață marți, la vârsta de 95 de ani, după o lungă perioadă de suferință. A condus România în primele ani ai tranziției democratice și a rămas una dintre figurile controversate ale istoriei recente, fiind asociat atât cu proiectele de democratizare, cât și cu evenimentele violente din perioada imediat următoare Revoluției.